Posted in book review, books, carte, carti, carti 2017, citit, lectura, literatura, recenzie, Scriitori de azi şi de mâine, top carti

Doctorul Thorne – Anthony Trollope

doctor

Autor: Anthony Trollope

Naționalitate: britanică

Titlu original: Doctor Thorne

An apariție: 1858 (în 2016 la Editura Nemira)

Gen carte: roman clasic, dragoste, ficțiune, epoca victoriană

Serie: nu

Număr pagini:640

Nota mea: 5/5

Puteți găsi cartea AICI sau AICI (dacă vă grăbiți primiți o reducere )

Primită de laEditura Nemira

PREZENTARE

Un doctor de țară dintr-un secol în care timpul trecea altfel și destinele se scriau altfel. O tânără îndrăgostită și un tânăr care trebuie să redobândească averea pierduta a familiei. O comedie despre o societate în care domnesc ipocrizia și snobismul.

Unul dintre cele mai bune romane ale lui Anthony Trollope ne face cunoștință cu personaje din Barchester, cu pretențioasa familie De Courcy, cu pragmatica Miss Dunstable și cu deplorabilul Sir Roger Scatcherd. Doctorul Thorne ne seduce cu o poveste fermecătoare ca vinul vechi, în care lumea se vede ca o scenă pe care joacă personaje care mai de care mai colorate.

PĂREREA MEA

Sunt o iubitoare a literaturii clasice (mai ales a cele britanice) și niciodată nu m-aș da în lături de la citit o carte clasică. Până să citesc literatură contemporană (de vreo 5 ani), am citit multă literatură clasică. Am primit acest roman clasic de la Editura Nemira pentru recenzie și deși auzisem de acest titlu, nu eram deloc familiarizată cu stilul acestui autor. Dar dacă ați citit vreo carte scrisă de Jane Austen sau de surorile Bronte, atunci și în cazul lui Trollope veți regăsi același stil. În linii mari, mi s-a părut un roman bun și captivant, chiar dacă dimensiunea sa deloc de neglijat (640 de pagini) s-ar putea să îl îndemne pe cititor la evitarea sau abandonul lui. Recunosc că am fost pusă în situația în care m-am văzut depășită de numărul mare de pagini și am găsit și soluția potrivită: am ales o carte mai mică pe care am citit-o în paralel și încercam cumva să alternez.

Unui om cu bune rezultate în viață și cu spirit practic nu-i vine ușor să fie judecat de unul care n-a dat dovadă nici de spirit practic și nici de succes.

Tema cărții este clasică și are la bază atât poveștile de dragoste, cât și relațiile de familie sau de prietenie. Este un roman complex și trebuie recunoscut meritul autorului în scrierea sa, atât în ceea ce privește construcția personajelor, cât și în numeroasele descrieri ample. Societatea prezentată este cea a secolului al IX-lea, o societate de mult apusă, dar care mai păstrează încă un farmec aparte. Titlul cărții face referire la unul dintre personajele principale ale cărții, doctorul Thorne, un bărbat care pe tot parcursul romanului va juca un rol important în viața mai multor personaje.

Când o fată e pe punctul de a se căsători, când are tot dreptul să vorbească despre iubirea ei, nu există muzică să i se pară mai melodioasă decât laudele aduse iubitului.

Sunt extrem de multe lucruri de spus despre acest roman, nu vreau să intru în povestirea acțiunii, ci doar să vă spun că este un roman care necesită răbdare, atenție și undeva după 100 de pagini lectura va deveni mult mai ușoară. Pentru mine așa a fost, mai ales după pragul de început al cărții când am descoperit o mare parte dintre personaje și m-am acomodat puțin cu ele. După acest prag nu am mai putut să o las din mână și, chiar dacă finalul cărții a fost pentru mine destul de previzibil, au fost multe momente ale cărții care m-au tulburat și m-au captivat.

Și și-a dat seama și cât de bună e. Și-a dat seama de fiecare trăsătură a firii ei: cât de generoasă, deschisă. afectuoasă și, în același timp, cât de mândră putea să fie. Mândria era cusurul ei, dar nici măcar asta nu i s-a mai părut moșierului un cusur. 

Personajele sunt foarte numeroase, fac parte din mai multe categorii sociale și nobiliare (doctori, moșieri, notari, preoți, contese, fermieri) și mie personal mi s-au părut foarte bine conturate. Le-am antipatizat pe majoritatea, pe unele le-am condamnat pentru modul lor de a gândi sau pentru deciziile lor, dar au fost două personaje pe care le-am iubit, iar acestea sunt Mary și Frank. Există în carte mai multe povești de dragoste sau despărțiri, intrigi, mult dialog, multe descrieri și o acțiune care spre final se precipită tot mai mult.

Recomand acest roman clasic iubitorilor de literatură clasică, celor care doresc o provocare în materie de lectură (dacă ne referim la numărul destul de mare de pagini) și celor care poate nu au făcut cunoștință până acum cu literatura secolului al IX-lea. Mulțumesc Editurii Nemira pentru acest exemplar și pentru ocazia de a citi această carte superbă care nu mai are nevoie de nicio prezentare!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s