Publicat în carte, carti, citit, lectura, literatura, recenzie, Scriitori de azi şi de mâine

Bruta – Guy des Cars

12060

Autor: Guy des Cars

Naționalitate: franceză

Titlu original: La Brute

An apariție: 1951

Nota mea: 3/5

DESPRE AUTOR: 

Guy de Cars  debuteaza in jurnalism. Locotenent de razboi, el primește Crucea de Război pentru purtarea sa pe front. Odată cu acest eveniment își scrie și primul său roman: Ofiterul fara nume. Este debutul unei cariere de romancier, marcat prin succesul universal al unor serii de opere ce reprezintă studiul profund uman în caz psihologic sau patologic.
       A scris peste 60 de romane captivante care au devenit in scurt timp best-selleruri. Putem aminti: Dragostea vieîii mele , Catedrala Urii, Șapte femei, Revolta, Vipera. El și-a făcut o specialitate în a povesti devierile si handicapurile speciei umane: ucigași, lesbiene, surdo-muți și paralitici. Romanele sale au fost traduse în mai mult de 21 de limbi.(sursa)

DESPRE CARTE:

Romanul a fost pentru mine o surpriză neașteptată, în sensul că mi-a plăcut ce am citit. Cartea îl are în prim plan pe Jacques Vauthier, un surdo-mut acuzat de uciderea unui cetățean american. Cel care îl va apăra și va soluționa cazul este avocatul Victor Deliot, un avocat care nu prea se lăudase cu cazuri de genul acesta. 

O să mai doarmă și noaptea asta la închisoare. Justiția, copila mea, e o cucoană bătrână și susceptibilă.E teribil de ofensată că a fost făcuta nițel de ocară de un orb, care a silit-o să confunde iepurele cu scripca. Dar fii pe pace: în mai puțin de trei zile Jacques Vauthier iși va regăsi soția.

Titlul este ales foarte bine, bruta putând fi doar un om, dacă îl putem numi om, care este în stare de multe fapte oribile, chiar și omorul unui semen al său. Vauthier are o înfățișare brutală, pare a fi capabil de crimă, dar este el cel care a comis oribila crimă? Sau este doar ideea că oamenii cu înfățișare dură sunt primii suspecți? Personal, cred ca asta e doar o prejudecată și m-a înduioșat imaginea lui Vauthier în închisoare, unde a fost tratat ca un animal.

Jarques înţelese că nu-i dezonorant să iubeşti pe cei săraci şi căpătă în acelaşi timp noţiunea de bogăţie şi de sărăcie. Am profitat de excelenta lui dispoziţie ca să-i apuc amindouă mîinile şi să i le aplic pe obrazul meu. După ce mi-a pipăit îndelung zbîrciturile, făcu o compa­raţie cu obrazul său strălucitor de prospeţime. I-am explicat că va veni şi ziua cînd el, Jacques, va căpăta zbîrcituri pe obraz: noţiunea de bătrîneţe începu astfel să prindă contur în creierul său. 

Ce m-a impresionat cel mai tare este curajul lui Victor Delot de a nu refuza cazul și de a face tot posibilul să afle adevărul. Și îl află. Stilul cărții nu este greoi și cred că va reuși să vă țină cu sufletul la gură. Vă recomand cartea și vă aștept aici cu o părere.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s