RSS

320 de pisici negre, Rodica Ojog-Brașoveanu

descărcare

Autor: Rodica Ojog-Brașoveanu

Naționalitate: română

An apariție: 1979

Nota mea: 5/5

Alte cărți: Cianură pentru un surâs, Bună seara, Melania

Mă declar fana numărul 1 a cărților Rodicăi Ojog-Brașoveanu. Mă declar fana Melaniei Lupu, personaj construit cu foarte multă finețe, plină de viață și neprevăzut. Este continuarea romanului Bună seara, Melania, iar in acest roman protagonistul principal rămâne tot maiorul Cristescu, veșnic pus pe jar de apariția inocentei Melania pe care niciodată nu o găsești în două ipostaze identice. Sunt și fana lui Mirciulică, motanul negru extrem de simpatic care formează cu Melania un cuplu unic. Melania reușește să evadeze de la închisoare și îi determină pe infractori să îl caute pe Mirciulică, biet motan singurel pe străzile Capitalei ce rătăcește astfel în lipsa stăpînei sale.

Cum credeți că s-a simțit maiorul Cristescu la auzul veștii că s-a semnalat dispariția a nici mai mult, nici mai puțin de 320 de pisici negre din București?O ador pe Melania, ador discuțiile sale intelectuale cu motanul și m-am amuzat cumplit la anumite faze. După această carte, Melania mai apare în încă 3 romane ale seriei Melania Lupu. Și din păcate, prea puține pentru un cititor ca mine, fascinat de prezența acestui cuplu hazliu. Este o carte admirabilă, ușor de citit și care vă va captiva cu siguranță!

 

 

Poți să-ți vindeci viața, Louise L. Hay

Poti sa-ti vindeci viata.adevar divin

Autor: Louise L. Hay

Naționalitate: americană

An apariție: 1984

Nota mea: 5/5

O carte foarte valoroasă care vorbește despre viața noastră și despre modurile în care noi ne putem îmbunătăți existența. Am selectat câteva idei pe care vreau să le împărtășesc cu voi:

  • singurul lucru cu care avem de a face constant este gândul, iar gândurile noastre pot fi schimbate
  • ne alegem întotdeauna părinții
  • punctul de putere al fiecăruia dintre noi este în prezent
  • cea mai mare parte dintre noi avem idei ciudate despre cine suntem și multe reguli rigide despre cum ar trebui viața să fie trăită
  • viața este de fapt foarte simplă
  • ceea ce dăruim este ceea ce primim inapoi
  • ceea ce gândim despre noi înșine devine adevărat pentru noi
  • când ne maturizăm avem tendința de a recrea mediul emoțional din casa unde am trăit primele stagii ale copilăriei
  • cel mai frecvent crez al nostru este “nu sunt suficient de bun!”
  • toate bolile noastre provin de la o stare de neiertare cu sinele
  • fiecare clipă are un nou început
  • problemele noastre sunt create cel mai adesea de resentimente, criticism, frică și sentimentele de vinovăție
 

Păunul alb, D.H. Lawrence

35577_66623

Autor: D. H. Lawrence

Naționalitate: britanică

Nota mea: 4/5

Alte cărți: Amantul doamnei Chatterley, Fii si indrăgostiți, Fata pierdută

Cu scriitorul englez D. H. Lawrence am făcut cunoștință în facultate, când am citit Fii și îndrăgostiți, Amantul doamnei Chatterley și Fata pierdută. Dintre toate cele trei cărți, cel mai multi mi-a plăcut cea de a doua dintre ele. Și asta pentru că mi s-a părut mult mai bine construită decât celelalte două. Păunul alb am comandat-o de la Emag (în colaboarare cu Libris) acum câteva luni, când doream să mai cumpăr câteva cărți pentru biblioteca mea. Am găsit-o la reduceri și am cumpărat-o.

Ce pot să vă spun despre carte? Este un roman scris în stilul specific lui Lawrence: personaje multe și detaliat conturate, descrieri din natură ample și multă, multă sensibilitate transpusă în fiecare rând al cărții. Romanul prezintă adevărate povești de viață, povești de dragoste și o perfectă armonie între om și natură. Tinerii din roman (Cyril, George, Lettie, Emily si Leslie) iubesc natura, viața, munca în mijlocul naturii și păstrează tabieturi specifice Angliei. Ceaiul este servit în fiecare după amiază cu strictețe, iar vecinii  sau rudele își fac vizite. Lettie este finețea întruchipată și delicată care oscilează între două iubiri: cea pentru George și cea pentru Leslie. Alegerea sa finală nu este cea mai fericită, provocând în același timp o suferință de nedescris mai multor personaje.

Romanul vorbește despre alegerile omului, despre speranță, vise, dar și despre dezamăgiri. Dacă veși avea răbdare să citiți cartea, veți observa că prezintă niște idei interesante. Păunul alb este un simbol interpretabil. Cum l-ați putea voi explica?

 

 
Scrie un comentariu

Posted by pe 20 august 2014 în carte, citit, lectura, literatura, recenzie

 

Marele singuratic, Marin Preda

marele-singuratic_1_fullsize

Autor: Marin Preda

Naționalitate: română

An apariție: 1972

Nota mea: 3/5

Gen carte: roman, literatură clasică

Cartea o găsiți aici

“Un om nu cucerește ceva ca să lase din mână de dragul unui gest, chiar dacă se află într-o situație insuportabilă.”

“Într-o viață te obișnuiești cu toate și ajungi să crezi că nici raiul de pe acest pământ nu-ți mai spune mare lucru.”

“Prieteni sunt cei care se simt amenințați și siliți să se apere împreună.”

Dacă romanul Moromeții era cartea tatălui și a fiului, Marele singuratic este doar romanul fiului, povestea sa de viață de după maturizarea sa. Dacă în Moromeții Niculae este un copil ros de griji și care nu vrea nimic altceva decât să învețe carte, în această carte este un tânăr în toată firea, exclus din partid, care se retrage la o fermă horticolă. Devine apoi inginer horticol și în timpul în care se ocupa de seră, o cunoaște pe pictorița Simina Golea de care se îndrăgostește. Niculae trăiește și acum incertitudini, își pune întrebări, încercând să afle dacă ceea ce simte este dragoste sau iluzie. Își rememorează trecutul, viața de copil alături de familia sa de țărani simpli și întâmplările din trecut care i-au marcat existența.

Cartea nu mi se pare atât de interesantă ca Moromeții (mai ales primul volum) și din cauză că in Marele singuratic acțiunea se simplifică foarte mult. Cu toate acestea vă recomand cartea și aștept să îmi spuneți ce impresie v-a lăsat.

 

Bună seara, Melania!

descărcare

Autor: Rodica Ojog-Brașoveanu

Naționalitate: română

An apariție: 1976

Nota mea: 5/5

Gen carte: roman, literatură polițistă

Cartea o puteți găsi aici

Alte cărți de aceeași autoare: Cianură pentru un surâs, 320 de pisici negre, Anonima de miercuri, Dispariția statuii din parc

Cartea continuă acțiunea din Cianură pentru un surâs și protagonista principală este, da, ați ghicit, faimoasa Melania Lupu! Cartea face parte dintr-o serie de 6 romane spectaculoase, pline de mister și suspans. Maiorul Cristescu este un alt personaj interesant, el are misiunea nefericită de a deslusi misterele in care capul răutăților este mai mereu bătrâna sexagenară. Și cum femeia nu are farmec singură, scriitoarea îi propune un partener de cacealma, pe veșnicul și domesticul Mirciulică, un motan negru și simpatic (aici știu pe cinva care va ofta) care este partenerul de discuție al Melaniei.

Bătrâna îi dă mari dureri de cap maiorului Cristescu și îl amuză foarte tare pe cititor. Eu, cel puțin, am fost captivată de personalitatea femeii, de imaginea sa de fetiță inocentă, aceasta nefiind decât o mască ce ascunde adevăratul său chip: inteligență, spirit de analiză, observație, calm și mult farmec personal.

În această carte, Melania ajunge ostatică alături de alți doi bătrânei, foarte buni prieteni ai săi. Ceea ce nu știu însă hoții este chiar persoana care a pus la cale furtul tablourilor.Cine este persoana, vă las să descoperiți singuri!

Vă recomand cu drag această carte, la fel și celelalte cărți ale marii doamne a literaturii polițiste românești.

 

Rămas bun casei părintești, Ileana Vulpescu

Rămas bun casei părinteşti

Autor: Ileana Vulpescu

Naționalitate: română

An apariție: 1990

Nota mea: 5/5

” Când nu ești de-o anumită calitate sufletească. bunăstarea, mai ales când nu-i moștenită măcar de câteva generații, te face să-ți pierzi busola; iar carența asta se manifestă prin falsificarea planurilor de-nțelegere și-a raporturilor, prin confundarea valorii cu succesul și prin tendința de-a-i umili pe alții, fiindcă li te simți superior. “

“Unii se plimbă mult fiindcă vor o varietate de peisaj, alții iubesc constant pe cineva, au un port și-o dană, fixe, și-și îmbogățesc peisajul cu iubire, mai bine zis cu ispite trecătoare.”

” Toți suntem datori cu-o moarte, asta știm cu toții, dar uităm că mai înainte suntem datori cu-o viață, și asta este mult mai greu.”

Este a doua carte a Ilenei Vulpescu pe care am citit-o până acum și cred că stilul său este foarte asemănător cu cel din De-amar, de-amor, de inima albastră. Și aici avem personaje multe, povești de viață interesante și multe pagini care suprind de aproape parcursul sufletesc și existențial al ființei umane. În acest roman facem prima dată cunoștință cu doctorul Șerban, acesta fiind pe punctul de a vinde casa în care au trăit mai multe generații de rubedenii. Apoi aflăm povestea Melinei , grecoaica care se căsătorește cu Costi Mavros și care, după ce rămâne văduvă, se recăsătorește cu Ienache Krețulescu. Pe alt plan o avem pe Agripina Vălescu, văduva lui Sache Poenaru, care după o relație de iubire cu Dinu Serafiotti, ajunge să se îndrăgostească de Ienache. După moartea Melinei, Agripina își reface viața alături de Ienache , cei doi au o fetiță, însă Agripina se stinge de tânără din cauza unei boli. Doctorul Serban este cel care rememorează cu ochii minții viața străbunilor săi și privește cu nostalgie la portretele acestora.

Ileana Vulpescu este una din scriitoarele literaturii române pe care o admir mult; are niște cărți care îți merg la suflet și chiar dacă pe alocuri apelează la descrieri ample, nu te poți plictisi cu cartea în mână. Pe mine m-a fermecat această carte și mi-a plăcut să aflu povești de viață de mult timp apuse, să cunosc personaje elegante ca stil și care depășesc cu mult societatea de acum. Vă recomand cartea pentru că aveți ce învăța din ea, ca de altfel toate cărțile sale deosebite.

 

Etichete: , , , , ,

Cele 5 răni care ne împiedică să fim noi înșine, Lise Bourbeau

mare_Cele_5_rani_care_ne_impiedica_sa_fim_noi_insine_ascendent-500x500

Autor: Lise Bourbeau

Naționalitate: franceză

Titlu original: Les 5 Blessures qui empêchent d’être soi-même

Nota mea: 5/5

Gen carte: dezvoltare personală

Cartea o găsiți aici

“Când un copil se naște, el știe, în adâncul lui, că motivul pentru care se încarnează este acela de a fi el însuși, trecând printr-o serie de experiențe.”

Am găsit niște ide foarte interesante în carte și vreau să le împărtășesc cu voi:

  • fiecare dintre noi are propriile convingeri, iar acestea ne împiedică să fim ceea ce vrem noi să fim
  • rănile sufletești sunt înlocuite de multe ori cu măști, iar aceasta este o consecință a faptului că vrem să ne ascundem de noi înșine și de ceilalți, refuzând să recunoaștem că avem ceva de rezolvat
  • purtăm o mască doar din dorința de protecție
  • există 5 răni (pe parcurs vă voi spune care) care ne marchează definitiv viața
  • atunci când purtăm o mască, nu mai suntem noi înșine
  • părintele de același sex cu noi are rolul de a ne învăța să iubim, să ne iubim propria persoană și să dăruim iubire
  • cele 5 răni sunt: respingerea, abandonul, umilirea, trădarea și nedreptatea

1. RESPINGEREA este resimțită de FUGAR, iar acesta are următoarele trăsături:

  • corp îngust și contractat
  • se îndoiește de dreptul lui la existență
  • are ochi mici și goi
  • preferă să nu se atașeze de lucrurile materiale, căci acestea l-au putea să își ia tălpășița când dorește
  • se crede nul, fără valoare
  • caută mereu singurătatea
  • vorbește puțin
  • manifestă adesea afecțiuni ale pielii, ca o consecință a ororii de a fi atins
  • nu și-a atribuit dreptul de a fi copil

2. ABANDONUL esre resimțit de DEPENDENT, iar acesta are următoarele caracteristici:

  • lipsa tonusului muscular
  • dramatizează prea mult lucrurile, iar cel mai mic incident capătă proporții imense
  • are urcușuri și coborâșuri
  • îi este greu să accepte un refuz și are tendința să insiste mult
  • singurătatea este cea mai mare frică a dependentului
  • plânge ușor și are mereu nevoie de atenția celorlalți

3. UMILIREA este resimțită de MASOCHIST

  • copilul care suferă o rană de umilire își va crea o mască de masochist
  • îi este greu să își exprime adevăratele nevoi
  • este hipersensibil
  • se blamează pentru orice lucru nesemnificativ
  • iubește foarte mult libertatea
  • se simte foarte ușor umili
  • se pedepsește pe el însuși înainte ca altcineva să o facă

4. TRĂDARE este resimțită de DOMINATOR

  • acesta are mari ateptări de la ceilalți
  • personalitatea sa este foarte puternică
  • rapid în acțiunile sale
  • are des oscilații de dispoziție
  • opune rezistență când trebuie să se confeseze altcuiva
  • este foarte sensibil
  • nu suportă să fie mințit
  • nu suportă persoanele care trișează
  • îi este teamă de angajamente

5. NEDREPTATEA este resimțită de RIGID

  • are mereu tendința de a-și încrucișa brațele
  • este gelos
  • plin de viață și dinamic
  • foarte optimist
  • foarte exigent cu el
  • îi place ca totul să fie foarte ordonat
  • este foarte rar bolnav
  • suferă des de insomnie

Voi în care dintre aceste “rani” va regasiti?

 
Scrie un comentariu

Posted by pe 7 august 2014 în psihologie

 

Etichete: ,

 
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 324 other followers